Taximetriştii sunt o specie aparte. Îmi place să-i studiez în timp ce călătoresc cu ei. Uneori închegăm conversaţii, alteori le studiez doar comportamentul. Unii îmi par de-acolo bucăţică ruptă din breaslă, alţii mă fac să mă întreb ce i-a făcut să se lege de covrig, la cît de poeţi sunt. Ieri, am dat peste unul care mi s-a părut genial. Era un mix: taximetrist-antreprenor-baiat de cartier-detectiv-familist. O personalitate complexă.
Mai întîi, a fost taximetrist. Încotro: Mamaia sau Saturn? mă întreabă scurt, cînd urc obosită. Mai departe, Berceni, lîngă balamuc, îi răspund pe acelaşi ton.
Pe urmă a scos la iveală masca de detectiv. Slavă domnului, nu în ce mă priveşte: "Da, Georgele, tată, ia spune....Aha, vin la tine, după ce trec pe acolo". Pielea de detectiv i se potrivea mănuşă taximetristului meu. "Georgel, un regizor bazat, s-a cuplat cu o trotinetă. Una de-aia care se împrumută, nu se cumpără. A luat-o împrumut şi i-a pus capac. S-a îndrăgostit lulea şi acum aia îl înşeală. Iar fraierul nu vrea să o lase, că cică a investit un an de existenţă. Ce face dragostea asta din om, domne. Eu i-am spus-o de la obraz dar nu-l pot refuza, că îmi plasează curse importante. Nu-l refuz niciodată, doar să am eu deja ceva stabilit. Mai adu-mi nişte fete, mai du-te la Roman, cu o cursă, la Pucioasa cu alta şi uite aşa. Păi, cum să-l refuz", zice el. Nu-l contrazic, că nu sunt din branşă. Nu sunt nici taximetrist, nici regizor, nici trotinetă.
Vine masca de antreprenor: "Criză, criză, dar eu mă descurc. Fac multe curse externe, că altfel aş muri de foame. Luaţi o carte de vizită şi oricînd aveţi nevoie, mă sunaţi, oriunde vreţi să mergeţi: Constanţa, Piteşti, Maramureş, nu e problemă. Eu merg la juma de preţ. Săptămîna trecută i-am dus pe unii la Constanţa. 3 bulioane jumate. E bine, faţă de cinci cît cereau alţi fraieri. Dacă aş şti că a cursa asigurată şi la întoarcere, aş cere mai puţin, dar nu ştii niciodată. Depinzi de ăia de la gară". Care ăia, întreb eu. Ăia de la maxi-taxi, de la gară. Lor le dai 500 de mii şi îţi plasează patru oameni. Da, merge doar cu unii. Oricum, e marfă: cu mine faci două ore jumate din faţa casei pîn la plajă, cu trenul faci opt. Şi te costă 2 milioane. Nenorocirea e că nu ştii niciodată dacă te întorci plin sau gol"."Păi, faceţi o bursă a turiştilor, cum este cea de transport. Pleci plin din Bucureşti şi angajezi marfă şi pentru întoarcere", îi propun eu doctă. "E, m-am gîndit şi eu la treaba asta cu netu, dar să ştiţi că e cam riscant. Nu ştii cine ţi se urcă în maşină. Cam riscant, aşa că mai bine, mă hotărăsc la faţa locului", îmi răspunde el prudent.
Băiatul de cartier răzbate din limbaj şi gestică. "Am făcut şi eu multe prostioare la viaţa mea. Jocuri, băutură, fetiţe, da m-am cuminţit acum. Nevastă-mea are 25 de ani, eu, 41. Dar ea e puternică, e strong. Avem două fetiţe, e in concediu de îngrijire copil, e în anul 2 la facultate, plătită, e drept, şi de două luni s-a angajat cu juma de normă. E puternică, îmi place de ea. E, mai avem şi noi discuţii, na, că e criză şi nu sunt bani, dar e puternică, domne. Tare de tot. Se mai supără pe mine, că nu stau cu fetele în parc, dar i-am spus să aleagă: vrei bani sau mă vrei acasă. A înţeles, e puternică, domne, e strong".
Şi pe final de călătorie, ajungem la bani, criză şi meseria de taximetrist: "avem probleme cu banii. Am rate de 14 milioane. Cînd m-am mutat în casa asta, la ICRAL, nu aveam nimic, era o cocină, nelocuibilă. M-am împrumutat la 6 bănci şi, am făcut eu un calcul, anul trecut am plătit 70 de milioane doar dobînzi şi penalităţi. Dar anu ăsta am zis că le plătesc pe toate la timp. Păi dacă nu m-a ajutat şi pe mine, mama, să-mi cumpăr maşină cu credit de la Miro, că acum eram plin de bani. E, eram plin de bani şi dacă în 90 nu aruncam cu banii în stînga şi-n dreapta, dar, de, dacă am fost prost. Asta e, acu sufăr. Dar am noroc, nevasta e puternică domnule, şi rezistă în mariaj. Nu credeam că stăm 5 ani împreună".
Şi la final, un bacşiş scurt de 2 lei. "Nu uitaţi, oricînd aveţi nevoie de o cursă ieftină, în afară, mă sunaţi. Dacă pot, merg, dacă nu, altădată".
Aşa ziceam şi eu..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu