marți, 10 august 2010

D'ale copilăriei

Ieri, copilul meu m-a lăsat mută. De surpriză. Pentru vehemenţa cu care ia apărarea cuiva, deşi abia face patru ani.
În maşina unor prieteni, noi adulţii, ne lamentam despre criză şi nesimţirea politicienilor. I-am trecut prin ciur şi dârmon pe mai mulţi, de la putere şi opoziţie. Copilul se juca, pe bancheta din spate, ca de obicei, când deodată........
- Mami, să ştii că nu e frumos din partea ta..
- Ce anume mama?, întreb eu siderată, ştiind că nu am făcut nimic rău.
- Să vorbeşti aşa urît despre Băsescu.
- De ce, mama?
- Pentru că Băsescu e preşedintili ţării.
- Aşa, şi?
- Şi nu e frumos să vorbeşti urât despre preşedintilii ţării.
- Bine, şi, ce pot să fac?
- Să te duci la el acasa, să-i ceri scuze.
- Bine, mama, o să aştept ziua porţilor deschise........

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu