Deci, da, suntem o ţară a extremelor. În juma de ţară WC-ul e în fundul curţii, dar ne dăm toată ziua pe net, trăim din ajutor social dar nu renunţăm la HBO. Nu avem drumuri asfaltate peste tot, dar ne călcăm pe uliţă cu ultimele modele de limuzine. Suntem la mall cînd ne caută fiscul acasă, nu avem bani de abonament dar ne luăm telefoane scumpe. Şi tot aşa.
Culmea tichiei, dacă pot să spun aşa e un nou model de business, despre care am citit azi în gîndul. Mi s-a părut cea mai mişto ştire, pînă la apariţia stenogramelor lui Vântu.
Restaurantul unde faci rezervare nu numai pentru masă ci şi pentru bucata de carne pe care vrei să o consumi. Tare de tot trendul ăsta, nu?
În traducere, te duci la cîrciumă, vizionezi hălcile de carne, alegi bucata care ţi se potriveşte, evident, şi ce vrei să faci cu ea: O pui la macerat, "ageing" cică se numeşte operaţiunea, sau ţi-o prepară bucătarul, în cazul în care porcul rozaliu îţi face rău de tot cu ochiul. Cred că deja adepţii hranei eco, bio sau cum s-or mai numi tendinţele astea, albesc instant în faţa noului concept. Cică, vacile şi porcii pe care îi mănînci în această cîrciumă au fost crescuţi cu porumb şi alte ierburi netratate. Ce a fost şi ce a ajuns săracul Osho, căci de la el vine conceptul, valorificat în primă fază în State.
Dincolo de ideea de business care mi se pare genială- să speculezi snobismul românilor- povestea mi se pare grotescă, prin simplu fapt că îţi pui eticheta pe biftecul pe care îl vrei la grătar.
Mă întreb în cît timp, conceptul va fi extins până la animalul viu. Adică, magnatul X a vizitat ferma de porci şi a decis că purceluşul pătat va fi masa pe care o va consuma de azi în 120 de zile. Şi de aici se vor dezvolta noi nişe de business: va apărea o bursă a animalelor ce vor ajunge friptură sau, mai sofisticat, va fi deschisă o casă de licitaţii unde amatorii de carne exclusivistă vor putea cumpăra porci cu diplomă în filosofie. Afluenza vine peste noi, cu viteza sunetului:))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu