Ştiţi, nu mă pricep şi nu am ştiut niciodată cum merg lucrurile la Cotroceni. În ce priveşte relaţiile cu presa, la asta mă refer, evident. Nu-l cunosc pe Băsescu, ca preşedinte, am auzit multe despre el ca ministru al transporturilor, dar cred că palatul l-a schimbat mult.
Acum ceva vreme, mă pricepeam însă la unele lucruri. De exemplu la faptul că dacă vreau să vorbesc cu cineva, îl sun, o dată, de două ori, de nouă ori, îi trimit solicitare pe fax, mail, sms, îi caut oamenii care-l înconjoară. Într-un cuvînt, fac tot ce este necesar pentru a primi un răspuns la solicitarea mea.
În consecinţă, nu prea am înţeles niciodată faza cu: m-a sunat compania X că vrea să-mi dea un interviu. De ce se apucă o companie să dea interviuri şi de ce să mă aleagă pe mine, ce interes are. Asta era prima întrebare care îmi venea în minte cînd primeam o astfel de solicitare şi de aceea DA-urile erau extrem de selective.
În mod cert, dacă aş fi lucrat pe politic, m-aş fi bătut pentru un interviu cu şeful statului. Pentru palmares, dacă nu pentru răspunsuri.
În acelaşi timp, sunt convinsă că e foarte greu să obţii un interviu cu preşedintele ţării, indiferent cum e el: bun sau rău, agresiv sau pasiv. Deci, în cazul de faţă, trecem peste anomalia "fluxului tehnologic": te sună de la palat şi te întreabă dacă nu vrei să-l iei la întrebări pe şeful statului. Evident, nu-ţi faci iluzii că nu va spune pas la întrebările incomode sau nu-ţi va spune şi ţie ca şi Corinei Drăgotescu vreo două.
E clar că şeful statului are nişte mesaje de transmis şi/sau încearcă să-şi reapropie presa ostilă în ultimii ani. Măcar pentru asta şi aş fi acceptat interviul şi pe urmă decideam ce fac cu el.
Declaraţia asta belicoasă: să vină preşedintele încoace, mi se pare cel puţin deplasată.
Dar, asta e. La cît de mulţi specialişti în politică a achiziţionat în ultimul an trustul, era de aşteptat ca lista celor care-l cer la pupitru e mare şi că un reporter onest pierde primul loc, din start.
Dacă motivul demisiei reporterului este onoarea şi respectul, adică imposibilitatea de a-şi onora un angajament, jos pălăria. Dar dacă, nu.....
Am citit blogul Sorinei şi îmi place cum scrie. Cred că scrie mai bine decît se mişcă secţia de politic a trustului. Mi-a plăcut şi mai mult un comentariu al unui cititor "avizat", şi într-ale politicii şi într-ale televiziunii. Omul spune franc: "nu v-am urmărit pînă acum, dar gestul dvs venit din interiorul Realităţii tv m-a uimit. Vă felicit".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu