M-am bucurat azi să descopăr că în afara celor doi vecini de bloc pe care îi aveam ca target, istorioarele mele sunt gustate şi de alţi cîţiva prieteni, la a căror opinie ţin mult.
Reversul medaliei este unul dureros însă.
Pentru că deocamdată sunt doar o mamă de weekend, fiecare plecare seamănă cu o chemare la oaste.
-Mami pleacă, merge la servici şi vine peste cîteva zile. Tu eşti o fetiţă mare.
- Da, sunt o fetiţă mare şi nu plîng. Tu vii peste cîteva zile.
Tot acest curaj se topeşte însă cînd ajunge taxiul. În poarta casei, mogîldeaţa strînge din ochi şi îşi face mînuţele pumni. Nu plînge. Lacrimile zvîcnesc însă furioase şi lasă dîre pe obraji.
În taxi, mami îşi aprinde nervoasă o ţigară şi are aceleaşi gesturi. Nu strînge pumnii, dar termină ţigara din trei mişcări. Fiecare se linişteşte într-un tîrziu, după ce repetă de 100 de ori în barbă: mai sunt cîteva zile.
Conversaţie la telefon, seara.
-Mami, sunt foarte supărată pe tine. Toate mamele îşi duc copiii la grădi. De ce pe mine mă duce mamaie. Eu vreau să mă duci tu la grădi. Şi mai vrau să dormi cu mine.
-Mami, eu sunt cea mai supărată pe mine.
- Şi plîngi?
- Da. normal că plîng.
- Şi tu ai lacrimi?
-Da, şi eu am lacrimi.
- Stai puţin, nu mai plînge, să-ţi aduc un şerveţel.
Morala: În dragoste, distanţa e o chestie relativă....Poţi oferi cuiva un şerveţel pentru alinare chiar dacă eşti la sute de km distanţă. Condiţia esenţială: să ai 4 ani neîmpliniţi.
Ti-am mai spus si alta data si iti mai spun inca odata: Ce pierzi acum nu o sa mai poti avea niciodata. Copilaria copilului tau de care nici tu si nici ea nu cred ca se bucura asa cum ar trebui si cum ar fi normal, alaturi de parintii ei
RăspundețiȘtergereFii barbata, Balea! Asa e viata! Nu poti sa le ai pe toate. Din pacate tre' sa renuntam la unele pentru altele...
RăspundețiȘtergere