duminică, 28 martie 2010

D'ale copilăriei

Cum se vede sărbătoarea Floriilor, la biserică, prin ochii unei fetiţe de 3 ani şi jumătate:
După ce primeşte împărtăşania:
-Ai văzut mami, ce vin bun are Doamne-Doamne. Nu e acru deloc, deloc...

După ce vede masa plină cu mîncare destinată împărţitului:
- Ai văzut mami, ce de bunătăţi avea Doamne, Doamne pe masă. Avea torturi multe, cu lumînări şi cozonac. Cînd îi cîntă la Mulţi ani?


La altă sărbătoare, după împărtăşanie, se caută în buzunarul unde îi pusese mama cîţiva bănuţi. Îi spune mulţumesc preotului, bagă mînuţa pînă în fundul buzunarului, scoate mărunţişul şi îi întinde preotului:
-Na, să-i dai lui Doamne să-şi cumpere şi el bomboane...

Altădată:
Mami, ştii, eu m-am gîndit. O să-ţi cumpăr şi ţie o fetiţă, să ai cu cine dormi cînd nu sunt eu aici.
Ştiu şi pe cine o să-ţi iau. O fetiţă cu codiţe blonde. Am văzut eu azi una pe stradă şi pe aia ţi-o cumpăr.

4 comentarii:

  1. pregateste-te si tu:))
    oricum, sint mortali. as scrie o carte numai cu chestiile poznase pe care le fac.

    RăspundețiȘtergere
  2. este incredibila fiica asta a ta!!!! ai uitat de catalu' cu ata:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Corect, Dolores... Batrinetea, ce sa-i faci. Vezi, de aia e bine sa iei notite:))
    Mersi.

    RăspundețiȘtergere