luni, 12 iulie 2010

D'ale copilăriei

Unele discuţii la telefon sunt extrem de savuroase, altele se încheie cu lacrimi sau declaraţii de dragoste necondiţionată. În seara asta, o conversaţie savuroasă.
- Ce faci, mami? Ştii, la colţul străzii e o doamnă care vrea să fiu fetiţa ei. Dar eu i-am spus că am deja mami şi tati. Dar ca să nu se supere o voi vizita din cînd în cînd, că e bine să fii musafir. Tu eşti la servici?
- Nu, mama, sunt acasă. Acum am ajuns, că am avut o zi grea.
- Da, e greu să ai servici în ziua de azi.
..................
Mami, ştii, cînd mă fac eu mare vreau să mă fac doamnă. O doamnă de plăcinte. De plăcinte cu brânză.
- Şi ce o să faci mama? Tu faci plăcintele sau tu le mănînci.
- Eu le mănînc.
- Deci vei fi doamna care mănîncă plăcinte cu brînză.
- Exact.
.........................
Mami, ştii eu am căzut şi am făcut o bubiţă. Am crezut că o să-mi iasă maţele pe acolo.
- Păi, mama, uită-te la burtica ta şi uită-te la bubiţă. Crezi că aveau loc prin bubiţă?
- Păi, burtica e mai mare. Dar, să ştii, maţele mele sunt foarte importante.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu