După un weekend plin, în drum spre casă, ne oprim la Mănăstirea Ghighiu. Cu copilul din dotare, evident. Intrăm şi ne aşezăm la coadă, pentru rugăciune. Copilul curios:
-Mami, ce este aceea o mănăstire?
- O biserică unde locuiesc doamnele acelea în negru.
- Păi aici nu stă Doamne-doamne?
- Ba da, mama, dar locuiesc şi ele tot aici.
- Deci ele sunt prietenele lui Doamne-Doamne.
- Cam aşa ceva...
- Da, dar unele sunt cam bătrîne...
......
Mami, dar de ce ne închinăm?
- Păi, îi spunem lui Doamne-Doamne ce ne dorim, şi pe urmă îi mulţumim.
- Aha.
- Tu ştii ce-ţi doreşti?
- Da. Doamne-doamne, dă-mi şi mie un ZuZuPets, te rog.(pentru necunoscători, este vorba de o jucărie. horror-părerea mea- un hamster, foarte în vogă printre prichindei şi al naibii de scumpă)
- Nu, mama, spune-i şi tu că vrei sănătate sau să fii mai cuminte.
- Bine. Doamne-doamne, dă-mi te rog, un ZuZuPets şi nişte sănătate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu