Acum ceva vreme, mărturiseam cu mîna pe inimă că mie îmi place de mor să stau la coadă.
Ştiţi cum e, fiecare cu pasiunile lui. Pînă îţi vine rîndul, ai timp să faci bilanţul ultimei săptămîni, rezumatul unei cărţi pe care să o povesteşti prietenei mult prea ocupate cu amănunte gen citit, revezi lista de cumpăraturi făcută de acasă şi de ce nu, îţi dai seama că pe tine, te-a procopsit Ăl de sus, cu un soţ perfect.
Exemplu edificator, dimineaţă. La coadă, în piaţă, deci puţin timp de aplicat ce scriam mai sus. Dar..... în faţa mea, un cuplu, în plin dialog de weekend:
- Deci, două kile de roşii şi luăm şi nişte fasole. Nu am mai mîncat demult, spune soţul.
- Da, dragă, răspunde cuminte consoarta.
- Şi fructe...
- Da, dragă.
- Şi pe urmă, dăm şi noi o fugă pînă la Real.
- Păi, de ce? Am luat tot ce ne trebuia, bani nu prea mai avem.....
- E, aşa ne mai clătim ochii şi noi, pe ici, pe colo. Pe urmă iar îmi scoţi ochii că nu te scot nicăieri, niciodată....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu