După două luni de zile în care am făcut şi refăcut lista pentru Moş Crăciun, am pus şi scos jucării din scrisoarea către Moş, mi-am dat seama că am trei variante: ori reduc lista, din proprie iniţiativă şi dau vina pe bătrîn, că nu a adus toate jucăriile, ori mă scot la licitaţie, iar fondurile obţinute să le virez către bugetul de cadouri, ori caut cel mai bun preţ pentru jucării.
Mi-a fost jenă să-l arăt cu degetul pe Moş, licitaţia mi s-a părut şi ea riscantă aşa că am ales varianta nr.3.
Şi mi-am adus aminte de Dragonul Roşu. Da, angroul cu patron controversat şi marfă chinezească.
Ştiam că acolo e lume buluc, dar nu mi-am imaginat că zilnic pe acolo se perindă juma de Românie. La zece dimineaţă, nu ai unde să parchezi, aştepţi minute în şir în coloană, ca să te mişti trei metri. Preţurile sunt într-adevăr accesibile, sub 50% din preţul de magazin, dar asta doar la chinezi. Românii s-au şmecherit şi nu mai vînd decît angro. La en-detail, preţurile sunt ca la mall.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu